În stare de bine

Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile

Când ajungi la Ansamblul Moara de Hârtie – Satul Meșteșugurilor, nu poți să te hotărăști ce să faci mai repede. La tot pasul, căsuțe tradiționale te așteaptă să îți arate câte un meșteșug , iar oamenii locului îți oferă cea mai călduroasă primire cu putință. Ion Georgescu a visat locul acesta cândva demult, iar din 2011, el există la Comana. A crescut an de an.

În mod normal, o zi petrecută printre meșteșugarii de la Comana costă un bilet de intrare. Dar cu ajutorul finanțării primite de la „În stare de bine”, copiii din comunitățile sărace din Câmpia Română (re)descoperă șapte meșteșuguri tradiționale, prin excursii gratuite cu clasa la Moara de Hârtie. Astfel, zi de zi, copii din Giurgiu, Teleorman și Olt vin să experimenteze și să își descopere noi talente. Pentru mulți e prima dată când ies din sat sau când mănâncă o pizza – prânz oferit de Moara de Hârtie tuturor vizitatorilor din proiect, dar din mânuțele lor ies lucruri nemaipomenite, comparabile cu cele create de meșteșugari bătrâni.

Vizita mea a coincis cu cea a copiilor din satul Țigănești, județul Teleorman. Împreună, în câteva ore, am învățat să facem un super căluț din lemn, să împletim o rogojină din papură și să confecționăm un frumos vas de lut, după o tehnică veche. Am auzit multe exclamații de la copii și, recunosc, am rămas impresionat de lucrurile pe care le poți face dacă primești îndrumarea necesară.

Am întâlnit-o într-una dintre căsuțe pe Geanina Stan, experta din sat în țesut la război, care a lăsat acum câțiva ani meseria de IT-ist pentru a deveni profesoară de meșteșug pentru copiii care vin la moară. Atelierul „cu rost” de care se ocupă își dorește să apropie noile generații de arta țesutului sau a cusutului, iar Geanina se bucură că din ce în ce mai mulți prichindei lasă tableta și tehnologia pentru un proiect la mini-războiul de țesut.

După cum mi-au povestit Ion și Geanina, meșteșugarii din România sunt de la an la an din ce în ce mai puțini: dacă în anii ’80, aveam peste 2.000, acum doar 300 dintre ei mai există. Totuși, stăm bine. În țări din Europa de Vest, cei care vor să se apuce de manufactură sunt nevoiți să învețe din cărți sau din filme documentare. Proiectul nu vrea doar să le arate copiilor că meșteșugitul este o meserie de viitor, dar încearcă să reactiveze și generații mai în vârstă, care au pierdut dragul pentru obiectele manufacturate. Întâlnirile din cadrul proiectelor le-au dat ocazia celor de la Moara de Hârtie să vorbească oamenilor de la sate despre meșteșugurile zonei, unele de mult uitate. Partea financiară a meseriei rămâne încă o problemă pentru cei care ar dori să facă din asta o meserie, dar Moara de Hârtie îi învață pe cei interesați cum se pot adapta pentru a crea produse interesante, ușor de vândut.

Bucuria de astăzi a copiilor din ateliere îi face pe oamenii de la Moara de Hârtie să spere că în câțiva ani, în România va exista o nouă generație de meșteșugari. Pentru copiii din satul Țigănești, învățarea nu se oprește aici. Meșteșugurile sunt relevante pentru secolul 21, iar mulți copii pleacă acasă motivați să continue. Prin „În stare de Bine” vor fi dezvoltate 6 cercuri de meșteșuguri în comunitățile din proiect. Mai mult decât atât, în scurt timp, copiii vor avea propria expoziție cu obiectele realizate.

Maria Gabriela din clasa a II-a de la școala din Țigănești a participat la atelierul de lemn. S-a distrat, i s-a părut interesant și i-ar surâde peste ani o carieră de meșteșugar. Are doar 8 ani, dar la excursia în Satul Meșteșugurilor a aflat că există această posibilitate. Vorba lui Ion – „ar fi bine să ne revedem cu toții copiii în 10 ani și să vedem dacă am reușit să plantăm această sămânță”.

Pentru meșteșuguri, „starea de bine” vine în momentul în care oamenii își dau seama de pasiunea lor, o cultivă și reușesc apoi să trăiască de pe urma ei. Moara de Hârtie susține oamenii talentați care fac pasul spre meșteșug, păstrând tradiția, cultura și identitatea, pentru ca generațiile următoare să primească în dar această binecuvântare.

Să vizitezi Moara de Hârtie și Satul Meșteșugurilor e una dintre cele mai frumoase experiențe educative pe care le poți avea, indiferent de vârstă. Locul și oamenii de aici te inspiră, îți dau energie și îți sădesc în suflet dorința de construi ceva cu propriile mâini. Am plecat de la Comana, după o zi petrecută cu rost, cu starea de bine de care aveam nevoie. Vă recomand.

Articol realizat de Cătălin Dinu, 2 do Good.

Proiectul „Comunitățile din Câmpia Română (re)descoperă meșteșugurile” este derulat de Asociația Moara de Hârtie și este finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.