Acum lansăm un nou proiect de meditații online pentru copiii și tinerii care susțin examene
#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.
Facem o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.
Iarina Taban
Președinte Ajungem MARI
Cum s-a schimbat activitatea organizației în contextul pandemiei noului coronavirus? Care sunt provocările cu care vă confruntați sau cu care estimați că vă veți confrunta?
Voluntarii noștri nu au mai avut acces în centrele de plasament în unele județe chiar înainte de a se lua măsura închiderii școlilor. Mulți voluntari ne zic că le e dor de copii și i-au sunat periodic sau au făcut videoconferințe cu activități educative, iar unii dintre ei chiar au reușit să monteze calculatoare în locuințele copiilor. Ne bucurăm că putem continua o parte dintre activități online, dar cheia succesului programului nostru era relația de prietenie creata între copii și voluntari, iar aceasta se forma prin experiențe împreună. Pentru că infectarea unui copil poate duce la infectarea întregului centru, ne întrebăm când vor avea din nou voluntarii acces în centre și când se vor putea relua toate activitățile care îi ajutau pe copii să poată spera la mai mult: cursurile vocaționale pentru cei talentați care le dădeau încredere, ieșirile la spectacole, excursiile și taberele în care se simțeau liberi să se exprime. E o perioadă dificilă și pentru tinerii care urmau să părăsescă sistemul de protecție pentru că nu mai pot participa la cursuri de calificare sau programe de ucenicie sau internship și vor fi nepregătiți pentru o piață a muncii mult mai selectivă. Este o perioada dificilă pentru fiecare dintre noi. Și noi ca organizație am redus serviciile și, din păcate, și numărul angajaților. Observăm totodată multa insecuritate în rândul voluntarilor și ne temem că dacă siguranța, aflată aproape la bază în Piramida Nevoilor a lui Maslow, este pusă la încercare, atunci toată piramida devine instabilă. Copiii din centre au mare nevoie de voluntari care să îi încurajeze și să le dea încredere în forțele lor! Ne temem însă că voluntariatul, care corespunde nevoilor aflate în vârful piramidei, devine un lux pentru oameni în perioada aceasta plină de incertitudini.
Care e impactul tuturor acestor provocări și situații la adresa beneficiarilor voștri?
Pentru protejarea copiiilor s-a luat decizia ca educatorii să locuiască în centre/ apartamente de tip familial alături de copii pentru ture de 14 zile. Dacă inițial mulți copii erau foarte agitați, au înțeles sacrificiul educatorilor de a-și părăsi familia pentru protejarea lor și au apreciat foarte mult noua atmosferă de familie creata în centru, unde prezența permanentă a aceleiași echipe de educatori a adus liniște și siguranță. Iar asta ne arată, din nou, cât de mare este nevoia de stabilitate a copiilor instituționalizați și cât de important este pentru dezvoltarea lor să crească într-o familie. Pe masură ce se apropie data de 15 mai echilibrul acesta se perturbă din nou, copiii vor să iasă, să îți revadă familiile și prietenii. De două luni nu au ieșit deloc afară, iar pentru copiii care nu au curte și locuiesc în apartamente de tip familial, e foarte greu.
Ne temem foarte mult și pentru copiii din familii vulnerabile, cu resurse financiare reduse, care acum ajung la limita supraviețuirii nemaiavând nicio sursă de venit. O parte dintre acești copii veneau la centrele de zi, acum închise, unde primeau o masă caldă, haine și rechizite. Acum, acești copii ar putea fi separați de familiile care nu îi mai pot hrăni sau în care au loc abuzuri din cauza situației tensionate pe fondul lipsurilor, și duși în centre de urgență, apoi în centre de plasament. Iar separarea de familie și instituționalizarea produc traume majore.
Ați demarat inițiative noi în acest context, ne poți spune în ce constau și dacă au rezultatele scontate?
Strângem acum fonduri pentru familiile vulnerabile care au nevoie de sprijin să își întrețină copiii și invităm oamenii să doneze orice sumă AICI sau chiar să pornească o acțiune proprie de fundraising. Am început cu familiile copiilor cu care lucrăm la centrele de zi, acum închise, și vom extinde pentru că nevoia este foarte mare.În centrele de plasament, fiind mai mulți copii la un loc, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului au luat rapid măsuri pentru a-i proteja, iar acest lucru a însemnat o izolare totală de lumea exterioară, voluntari, profesori, psihologi, prieteni sau membri ai familiei. În primele săptămâni ne-am îngrijorat foarte mult pentru că, așa cum e firesc, copiii și tinerii își doreau să iasă din centru, erau agitați și plictisiți, unii se gândeau chiar să fugă. Le-am trimis în centre materiale educaționale, jocuri, mingi, unii voluntari chiar au reușit să le trimită câte o masa de biliard sau de tenis. Le-am trimis și educatorilor idei noi de jocuri și activități care să îi atragă pe copii.Le vom rămâne alături copiilor online și acum lansăm un nou proiect de meditații online pentru copiii și tinerii care susțin examene și care pot primi acum sprijin și din partea voluntarilor Ajungem MARI din alte județe, dacă ședințele au loc online. Din pacate, în multe centre sau apartamente este un singur calculator pentru toți copiii, iar acum au și scoală online și primesc si teme pe care sa le copieze de pe ecran, neavând nici imprimante. Ne gândim la echiparea centrelor cu calculatoare, ceea ce deja am mai făcut în București și în județe pe parcursul anilor, însă, pentru că nu putem acoperi nevoia națională, așteptam să vedem unde reușesc totuși instituțiile să asigure dreptul la educație al copiilor pe care îi au în grijă. Sunt atât de multe investiții locale la care credem că se poate renunța în aceste momente pentru a asigura nevoile de baza ale celor vulnerabili. Unele DGASPC-uri deja au echipat toate structurile rezidențiale sau toți copiii au primit tablete, dar în alte județe lucrurile se vor mișca mai greu și copiii vor rămâne în urmă cu școala. Între timp îi rugam pe cei care au laptopuri, tablete sau chiar telefoane smart pe care nu le mai folosesc să le doneze pentru copiii din centrele unde e un calculator funcțional la 30 de copii. Îi rugăm să ne trimită un e-mail cu detalii despre produsul pe care îl pot dona la office@ajungemmari.ro.
Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, ca ONG-uri, în următoarea perioadă?
Mi-aș dori ca tot mai mult ONG-urile să comunice și să se așeze la masă pentru soluții. Avem puține resurse și în perioada următoare vom avea tot mai puține, așa că avem nevoie să le folosim cât mai eficient și să învățăm din experiențele împărtășite de colegi pentru că nu ne mai permitem să o luăm de la 0. Și cred că ar trebui să ne menținem o voce comună în relație cu instituțiile statului pentru a primi suportul lor pentru adaptarea la această perioadă.
Ce mesaj ai avea de transmis publicului În stare de bine?
Să rămână încrezători și să distribuie mai mult ca oricând veștile bune și inițiativele frumoase. Mai ales acum avem nevoie de povești pozitive și de gesturi care să ne inspire. Fiecare poate să ajute cu ceva în perioada aceasta, cu o donație, cu o încurajare, cu un pic de bucurie. Noi strângem în prezent fonduri pentru pachete cu alimente pentru familiile vulnerabile și căutăm dispozitive electronice cu care să se poată conecta copiii la cursurile online. Cei care vor să ajute familiile vulnerabile pot dona pe www.ajungemmari.ro sau pot chiar să devina fundraiseri și să își provoace prietenii să doneze. Își pot dona ziua de naștere dacă se apropie sau își pot alege o provocare de acasă în care să își folosească pasiunea – să alerge, să croșeteze un fular, să picteze un tablou, să cânte la chitara etc. Avem o prietena care a alergat un maraton întreg în casa în ziua de Paste și a strâns fonduri. Am văzut foarte multe inițiative frumoase acum și multă solidaritate și cred că binele cumva trebuie să învingă.
Ajungem MARI este un program educațional care susține peste 2500 de copii și tineri din centre de plasament și medii defavorizate din București și 24 de județe prin mai multe proiecte, cel mai important fiind cel de pregătire şcolară într-un mod interactiv alături de peste 1600 de voluntari care îi vizitează săptămânal. Alte proiecte includ cursuri vocaționale, terapie, ieșiri recreative și educative, excursii, tabere, educație financiară, antreprenporială şi pentru sănătate, consiliere vocaţională și vizite de orientare profesională, logopedie, toate cu rolul de a le da copiilor încredere în ei și a le forma abilităţi pentru a deveni adulți responsabili și independenți. Ajungem MARI a demarat cu fonduri 0 in 2014 și este singurul program derulat de Asociatia Lindenfeld.