În stare de bine

Avem în față cea mai minunată generație de copii de până acum

Seria Portret de ONGist #înstaredebine

 

Mara Matei a ajuns în sectorul neguvernmental mânată de dorința de a face mai mult și în urma unui amplu proces de învățare a ajuns să schimbe comunitatea în care trăiește. Cu dorința și talentul de a aduce oamenii împreună și de a-i motiva, Mara continuă să schimbe lucrurile în mai bine, în special în ceea ce ține de o cauză dragă și anume educația copiilor și tinerelor femei.

Mara Matei, președinte Asociația Next Move

1. Cum ai ajuns să lucrezi în sectorul neguvernamental? A fost o întâmplare sau chiar îți doreai asta?

M-am întrebat de multe ori dacă eu am ales sectorul neguvernmental sau el m-a ales pe mine. Eram în 2006, fiica mea avea aproape 2 ani și trebuia să reîncep să lucrez, doar că simțeam că vreau altceva. Nu știam ce, dar simțeam că pot să fac mai mult. Aveam 6 ani de experiență ca asistent administrativ și ofiter de operațiuni import-export, nu aveam studii superioare și reușisem să pic examenul de bacalaureat. Am găsit în cotidianul local un anunț al celor de la SOS Satele Copiilor, aveau nevoie de o secretară pentru proiectul de la Hemeiuș (Bacău). Spre rușinea mea nu știam nimic despre cel de-al treilea sector. Mi-am făcut „temele” despre organizație, mi-am făcut CV-ul și am scris că diploma de bacalaureat este „în curs de obținere”. Probabil că nici eu nu credeam asta dar, m-au invitat la interviu, m-au plăcut și m-au angajat. Era luna noiembrie 2006 și directorul de atunci mi-a spus că am timp până în iunie să învaț și să dau examenul de bac. Din clipa aia viața mea s-a schimbat complet. Am învățat, mi-am completat studiile și nu vorbesc doar de partea formală. Am învățat să fac fundraising, comunicare și management de proiect. Am construit proiecte care au schimbat comunitatea în care locuiesc și am cunoscut oameni extraordinari! Sunt suma tuturor oamenilor pe care i-am întâlnit de-a lungul timpului.

2. Care este cauza pentru care ai lupta până-n pânzele albe?

Educația copiilor și tinerelor femei. Mi se pare că avem în față cea mai minunată generație de copii de până acum și habar nu avem cum să umblăm cu ea, știi? Vorbim limbi diferite, nu avem suficientă răbdare cu ei, nu vrem să înțelegem că ar fi bine să îi ascultăm. Când vine vorba de tinerele femei… mă văd pe mine la vârsta la care nu aveam habar nici cum mă cheamă prea bine și mi se pare tare important să fie susținute și încurajate.

3. Te implici în comunitatea în care trăiești, tu ca cetățean? Cum? Care ar fi sfatul tău pentru alte persoane care ar vrea să facă asta?

Nu știu daca mă implic suficient, poate că aș putea face mai mult. Cred că ceea ce fac cel mai bine este să aduc oamenii împreuna și îi motivez să se împlice în diverse lucruri. Îi sustin si încurajez pe cei care nu au încercat niciodată să facă voluntariat, să facă primul pas. Îi încurajez să doneze, să dea din experiența lor pentru că mi se pare că e cel mai valoros lucru pe care îl avem. Merg la proteste. Îmi încurajez fiica să își susțină punctul de vedere, să lupte pentru valorile ei, să fie de partea dreptății. De cele mai multe ori asta o aduce în situația de a ajunge în situații contradictorii cu profesorii, dar asta este o altă poveste.

Ca cetățean ONGist am reușit să conving o comunitate și o fundație internațională să creadă într-un vis și, după 5 ani de muncă, din 2017, avem la Bacău primul hospice dedicat îngrijirilor paliative pediatrice, Hospice Lumina. 2 milioane de euro atrași în Bacău și cea mai mare realizare a carierei mele de până acum. Sunt mândră de mine și de echipa cu care am lucrat să transformăm visul ăsta în realitate.

4. Cum a fost experiența ta #înstaredebine? Ai lua-o de la capăt mâine, dacă ar fi cazul?

Experiența #instaredebine a fost prea scurtă. A fost începutul, ne-a stârnit. Aș lua-o oricând de la capăt și nu doar că aș lua-o de la capăt dar intenționez să continui și să extind proiectul, să ajungem la toți copiii din județ și să găsim o cale prin care educația sexuală să ajungă parte din programa școlară, nu opțional ci oră permanentă. Trebuie. Copiii nu au habar despre câte boli cu transmitere sexuală există, cred că dacă fac sex oral sau anal nu se cheamă ca fac sex, sunt expuși traficului de persoane și prostituției. Deci, trebuie să continuăm.

5. Cum te relaxezi la sfârșitul unei zile obositoare?

Petrec timp cu Alexia, adolescenta mea de 14 ani, ne uităm la filme, ne plimbăm, povestim. Citesc, învăț…

6. Cum se împacă viața de ONGist cu cea personală?

Viața personală este îmbinată bine de tot cu cea de ONG-ist. Sunt Mara, de la Terre des Hommes, de la Lumina, de la Next Move, fiica mea este mare parte din timp cu mine la birou sau în comunități. Chiar și atunci când călătoresc în alte țări mă gândesc ce organizații aș putea vizita acolo unde merg.

Pot să îmi beau cafeaua într-o cafenea, să lucrez și să privesc oamenii care trec pe stradă. O combinație bună, aș zice, nu?

7. Practici voluntariatul? Unde, cum și de ce?

Aș spune că fac voluntariat în fiecare zi. Oamenii mă sună să îmi ceară sfaturi sau ajutor. Încă fac fundraising, chiar dacă doar ocazional, pentru câteva cauze în care cred cu tărie, toate lucrează cu copiii. Ajut și o școală dintr-un sat unde o bună prietenă este profesoară de mate. Atrag fonduri, produse, dau din expertiza mea pentru că mi se pare cel mai important să îi ajut să se ajute.

8. Care e ideea genială de proiect pe care nu ai reușit să o implementezi încă?

As face două lucruri în Bacău: un… sa îi zicem centru, hub, sau cum le-ar plăcea lor (copiilor) să îl denumim, pentru copii si tineri. Ar fi o clădire rotundă, care la exterior ar fi plină de culoare, portocaliu, galben, roșu, ar avea 3-4 etaje si pe fiecare etaj ar fi câte un atelier. Pe un etaj să fie un FabLab, pe un etaj să fie un spațiu destinat adolescenților unde aceștia ar socializa, ar lucra la diverse proiecte, ar petrece timp liber și tot așa, dar înainte să îl fac i-aș întreba pe ei ce își doresc să găsească acolo.

Al doilea lucru, un campus în care să primească cazare și masă toți copiii din mediul rural care iși doresc să meargă la liceu, dar nu își permit din cause diverse: transport scump, mâncare, haine. Sunt mulți copii care ne-ar putea schimba lumea și care se pierd din cauză că nu are cine să îi ajute.

9. Care ar fi trei tag-uri despre tine? (3 cuvinte care te descriu)

#curaj  #doer  #moldoveanca

Seria Portret de ONGist #înstaredebine este realizată în cadrul programului „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Proiectul „Bilet spre Adolescență” a fost derulat de Asociația Next Move în perioada septembrie 2018 – februarie 2019.