În stare de bine

Bilet de iertare

Proiect derulat de Asociaţia Untold Stories

“Bilet de iertare” aduce în fața publicului din București, Făgărași, Craiova, Gălbinași și Călărași, experiențe și povești de viață din istoria robiei romilor prin intermediul primului material audio-video de docudramă care documentează robia romilor din perspectivă romă, creat și realizat de prima femeie regizoare romă din România. De asemenea, vor exista zece evenimente “Seri culturale rome” în cinci localități din România.

Durată: 5 luni

Aria de desfășurare: urban

Localități: București, Făgăraș (jud. Brașov), Craiova (jud. Dolj), Gălbinași, Călarași (jud. Călărași)

Buget proiect: 234,350.00 lei; proiect finanțat în cadrul Apelului 2/2019

Domeniu: cultură

SCOP

Docudrama “Bilet de iertare” va aduce în fața publicului experiențe și povești de viață din istoria robiei romilor. Se urmărește astfel combaterea discriminării, susținerea apropierii între etnicii romi din România și populația majoritară și creșterea gradului de cunoaștere și conștientizare asupra unui adevăr istoric tragic – robia romilor. Se va da voce poveștilor strămoșilor conturându-se astfel o nouă voce pentru copiii romi, viitorii adulți romi, cu o identitate romă puternică.

OBIECTIVE

1. Realizarea primului material audio-video de docudramă care documentează robia romilor din perspectivă romă, creat și realizat de prima femeie regizoare romă din România,
2. Organizarea a 10 evenimente “Seri culturale rome” cu un număr total de aproximativ 1000 de invitați: șase evenimente în București și câte unul în Craiova, Făgăraș, Călărași și Gălbinași.

REZUMAT

Robia de cinci secole a romilor în spațiul românesc este o perioadă puțin cunoscută atât populației majoritare, cât și romilor înșiși. Până în prezent nu a fost realizat un monument al robiei romilor sau un muzeu, nici măcar un film de lung metraj despre robia romilor, din perspectiva romă. Există doar unele nume de străzi sau de sate care fac trimitere la această perioadă (strada Dezrobirii din cartierul Militari, satul Dezrobiți din județul Vâlcea ș.a.), însă aceste toponimii nu pot constitui simboluri care să amintească la nivel macrosocial această perioadă tristă din istoria României.

De asemenea, subiectul robiei romilor nu se regăsește în manualele de istorie și, în consecință, nici în mentalul colectiv al societății. Mai mult, lipsa acestei pagini importante de istorie conduce la invizibilitatea romilor de-a lungul istoriei, ceea ce face ca astăzi să ne confruntăm cu o imagine distorsionată a romilor, necunoscând contribuția acestora la construirea tării.

Atunci când vorbim despre robia romilor în Moldova și Țara Românească nu găsim un personaj al robiei. ca în cazul Holocaustului evreilor sau Sclaviei afro-amercanilor: Jurnalul Annei Frank, Coliba unchiului Tom, Kunta Kinte, Solomon Northup. Care sunt însă reperele atunci când vorbim de robia romilor în spațiul românesc?

Toate aceste informații subliniază nevoia unor proiecte care să aducă în atenția publicului rom și nerom, indiferent de etnie această perioadă mai puțin cunoscută din istoria României, pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine prezentul, iar odată cu aceasta să îmbunătățim relațiile interetnice.

Proiectul de față propune realizarea primului scurt metraj care documentează robia romilor din perspectiva romă. Scurt metrajul ”Bilet de iertare”, scris și regizat de regizoarea romă Alina Șerban, inițiatoarea teatrului cu mesaj social rom din România, spune povestea robului Dincă, al cărui destin stă sub semnul iubirii a două mame:  mama sclavă, cea care l-a născut și mama boieroaică, soția tatălui său biologic. Termenul de ”iertare” era folosit în timpul robie romilor și semnifica eliberarea sclavului rom.

Scurt-metrajul în varianta sa ”first cut”  va fi prezentat în cadrul a 10 evenimente în 5 localități din țară, împreună cu filmul ”Singură la nunta mea” (ce a reprezentat România la Cannes în anul 2018). Evenimentele se vor finaliza cu o discuție cu publicul, actorii și regizoarea despre istoria sclaviei romilor.